Expozitia Stiintele Naturii/Palatul Cultural (Piaţa George Enescu 1)
14 mai – 31 octombrie 2001
Marţi – Duminică: 09.00-17.00
Curator: drd. Angela Ţigan
Parteneri: Deutsches Bergbau-Museum Bochum (Germania), Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Aurului Brad, Primăria Oraşului Brad, colecţionari particulari.
Actuala expoziţie reia şi continuă tema unei cuprinzătoare activităţi de cercetare, iniţiată în anul 1997, prin expoziţia Argint şi sare în Transilvania, proiect care, graţie sprijinului financiar din partea Împuternicitului Guvernului Federal German pentru Probleme ale Culturii şi Mediilor, şi-a propus să analizeze aspectele istorice ale mineritului în Transilvania.
„Cadrilaterul aurifer” cuprins între Deva, Zlatna, Baia de Arieş şi Căraciu, este unul dintre cele mai importante bazine aurifere din Europa. Foarte importante pentru economia regiunii au fost exploatările de la Brad, Baia de Arieş, Băiţa şi Baia de Criş cu bogate zăcăminte de aur, argint, plumb şi cupru.
Fotografiile majoritatea istorice, expuse cu acest prilej, sunt mărturie a activităţii miniere din Transilvania, a importanţei economice dar şi culturale a unei indeletniciri milenare. Valoarea istorică şi documentară a expoziţiei este completată de obiecte care au fost utilizate la lucru în mină, acestea aparţinând muzeelor partenere şi unor colecţionari particulari.
Aurul de la Brad
Exploatarea minieră de la Brad, în apropiere de Deva, îşi are originile în epoca romană. În anii 1840, s-a intensificat exploatarea minereului metalifer şi a cărbunelui brun, sub patronajul sindicatului Cei 12 Apostoli din Ruda, preluată după 1884 de societatea minieră pe acţiuni Harkort'sche Bergwerke und Chemischen Fabriken zu Schwelm und Harkorten, Aktiengesellschaft zu Gotha. Prin extinderea sistematică a reţelei de galerii şi în câmpurile aurifere învecinate din Barza, Ruda, Musariu şi Valea Morii, societatea germană a întreprins mari investiţii financiare în zona Brad, transformând exploatarea aurului într-o afacere profitabilă, până în anii Primului Război Mondial. La Gura Barza s-a înfiinţat cea mai modernă instalaţie de prelucrare a minereului din lume. După Primul Război Mondial, societatea Mica, a preluat activitatea minieră.
Exploatarea aurului la Brad se încheia în anul 2006.
14 mai – 31 octombrie 2001
Marţi – Duminică: 09.00-17.00
Curator: drd. Angela Ţigan
Parteneri: Deutsches Bergbau-Museum Bochum (Germania), Arhivele Naţionale ale României, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Aurului Brad, Primăria Oraşului Brad, colecţionari particulari.
Actuala expoziţie reia şi continuă tema unei cuprinzătoare activităţi de cercetare, iniţiată în anul 1997, prin expoziţia Argint şi sare în Transilvania, proiect care, graţie sprijinului financiar din partea Împuternicitului Guvernului Federal German pentru Probleme ale Culturii şi Mediilor, şi-a propus să analizeze aspectele istorice ale mineritului în Transilvania.
„Cadrilaterul aurifer” cuprins între Deva, Zlatna, Baia de Arieş şi Căraciu, este unul dintre cele mai importante bazine aurifere din Europa. Foarte importante pentru economia regiunii au fost exploatările de la Brad, Baia de Arieş, Băiţa şi Baia de Criş cu bogate zăcăminte de aur, argint, plumb şi cupru.
Fotografiile majoritatea istorice, expuse cu acest prilej, sunt mărturie a activităţii miniere din Transilvania, a importanţei economice dar şi culturale a unei indeletniciri milenare. Valoarea istorică şi documentară a expoziţiei este completată de obiecte care au fost utilizate la lucru în mină, acestea aparţinând muzeelor partenere şi unor colecţionari particulari.
Aurul de la Brad
Exploatarea minieră de la Brad, în apropiere de Deva, îşi are originile în epoca romană. În anii 1840, s-a intensificat exploatarea minereului metalifer şi a cărbunelui brun, sub patronajul sindicatului Cei 12 Apostoli din Ruda, preluată după 1884 de societatea minieră pe acţiuni Harkort'sche Bergwerke und Chemischen Fabriken zu Schwelm und Harkorten, Aktiengesellschaft zu Gotha. Prin extinderea sistematică a reţelei de galerii şi în câmpurile aurifere învecinate din Barza, Ruda, Musariu şi Valea Morii, societatea germană a întreprins mari investiţii financiare în zona Brad, transformând exploatarea aurului într-o afacere profitabilă, până în anii Primului Război Mondial. La Gura Barza s-a înfiinţat cea mai modernă instalaţie de prelucrare a minereului din lume. După Primul Război Mondial, societatea Mica, a preluat activitatea minieră.
Exploatarea aurului la Brad se încheia în anul 2006.
